La 27 august 1991, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa. Conform Constituţiei, Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
Capitala ţării este oraşul Chişinău, cu o populaţie de 785,1 mii de locuitori (2008).
Republica Moldova este situată în regiunea de sud-est a Europei, în nord-estul Balcanilor, pe un teritoriu cu o suprafaţă de 33 843,5 km2. La vest se învecinează cu România, iar la nord, est şi sud cu Ucraina. Teritoriul republicii se întinde de la nord la sud pe o distanţă de 350 km, de la vest la est – 150 km. Punctele geografice extreme sînt: la nord – satul Naslavcea, raionul Ocniţa (48°29´ latitudine nordică), la sud – satul Giurgiuleşti, raionul Cahul (45°28´ latitudine nordică), la vest – satul Criva, raionul Briceni (26°37´ longitudine estică), la est – satul Palanca, raionul Ştefan-Vodă (30°09´ longitudine estică). Centrul geografic al teritoriului ţării are următoarele coordonate: 47°17´ latitudine nordică şi 28°32´ longitudine estică. Aceste coordonate coincid parţial cu coordonatele satului Oneşti (raionul Străşeni), situat în valea rîului Ichel.
Principalele cursuri de apă sînt Nistru (660 km, în limitele Republicii Moldova), Prut (695 km, în limitele Republicii Moldova), Răut (286 km), Bîc (155 km), Botna (152 km). Cele mai mari lacuri naturale sînt Beleu, cu suprafaţa de 6,3 km2, Manta – 4,5 km2, Sălaş – 3,7 km2, Dracele – 2,7 km2, Rotunda – 2,1 km2, Nistrul Vechi – 1,9 km2 şi Roşu – 1,2 km2.
Altitudinile teritoriului Republicii Moldova variază între limita maximă de 429 m (dealul Bălăneşti, raionul Nisporeni) şi minimă de 4 m (satul Palanca, raionul Ştefan-Vodă).
Lungimea totală a frontierei de stat a Republicii Moldova este de 1 906 km (sectorul acvatic – 951 km, sectorul terestru – 955 km). Frontiera Republicii Moldova cu România pe rîul Prut are o lungime de 684 km, din vecinătatea satului Criva (raionul Briceni) pînă la vărsarea Prutului în fluviul Dunărea (la 0,5 km sud-vest de satul Giurgiuleşti, raionul Cahul). Frontiera cu Ucraina se întinde pe o distanţă de 1 222 km, între satele Criva şi Naslavcea, continuînd pe fluviul Nistru pînă la satul Nimereuca (raionul Soroca), apoi, încadrînd teritoriul la est de Nistru pînă la satul Palanca (raionul Ştefan-Vodă), traversează spaţiul interfluviului Nistru–Prut pînă la fluviul Dunărea. Lungimea sectorului terestru al frontierei moldo-ucrainene – 955 km, lungimea sectorului acvatic – 267 km, inclusiv pe fluviul Nistru – 204,3 km. Partea nordică a sectorului moldo-ucrainean al frontierei de stat a Republicii Moldova – 297,3 km. Partea estică a sectorului moldo-ucrainean – 453,4 km, partea sudică – 471,3 km.
Populaţia Republicii Moldova este de 3 572,7 mii de locuitori (2008). Conform datelor recensămintelui populaţiei din 2004, în Republica Moldova locuiau: moldoveni – 2 564,8 mii; ucraineni – 282,4 mii; ruşi – 201,2 mii; găgăuzi – 147,5 mii; români – 73,3 mii; bulgari – 65,6 mii; ţigani (romi) – 12,2 mii; evrei – 3,6 mii şi alte naţionalităţi – 18,5 mii. Densitatea medie a populaţiei constituie cca 117,7 locuitori/km2 (2008).
Drapelul de Stat al Republicii Moldova este Tricolorul cu Stema de Stat. Cele trei culori, sub formă de fîşii de dimensiuni egale, sînt dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la lance: albastru, galben, roşu.
În centru, pe fîşia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova, care reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră, încărcat cu capul de bour, între coarnele căruia se află o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele scutului sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale, care ţine în cioc o cruce de aur (acvila cruciată), în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în cea stîngă un sceptru de aur.
Forma de guvernămînt a ţării este republica parlamentară, cu respectarea prevederilor constituţionale vizînd separarea şi conlucrarea puterilor în stat.
Moneda naţională: leul moldovenesc.
Teritoriul Republicii Moldova este organizat pe două niveluri. Primul nivel îl constituie satele şi oraşele, al doilea nivel – raioanele, municipiile (Chişinău, Bălţi, Bender, Tiraspol şi Comrat), unitatea teritorială autonomă Găgăuzia şi unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul republicii este divizat în 32 de raioane cu 1 681 de localităţi, inclusiv 5 municipii, 60 de oraşe, 40 de localităţi din componenţa oraşelor (municipiilor), 917 sate-reşedinţe şi 1 507 localităţi din componenţa comunelor.
Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia a fost formată în anul 1994, avînd 32 de localităţi şi în calitate de centru administrativ municipiul Comrat.
Sub aspect economic, Republica Moldova este o ţară agroindustrială, specializată în viticultură, pomicultură, legumicultură şi alte culturi agricole, precum şi în industria prelucrătoare, industria uşoară, industria chimică ş.a. Principalele centre industriale sînt Chişinău, Tiraspol, Bălţi, Bender şi Rîbniţa.
Pe teritoriul republicii se află cca 15 000 de obiecte ale patrimoniului cultural, dintre care 5 206 monumente incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat: 2 696 – monumente arheologice, 1 284 – monumente istorice, 1 261 – monumente de arhitectură şi 225 – monumente de artă.