1814. Andronache Donici publică la Iaşi, în limba română, o Adunarea din împărrăteltile pravile (Codul lui Donici ), bazat pe dreptul bizantin. Acest Cod, alături de alte legi, era folosit şi în Basarabia pînă la începutul sec. XX.
1816 – 1817. La Iaşi se tipăreşte , în limba greacă, Potikos Kodix (Codul civil), cunoscut cu denumirea Codul lui Callimachi, care reprezintă o culegere de legi, inspirată de Codul civil ausriac şi dreptul bizantin, dreptul cutumiar şi Codul civil francez. În codul lui Callimachi se face apel în mare măsură la izvoare de drept occidentale.
1822, 1 iulie. Abolirea regimului fanariot şi restabilirea domniilor pămîntene în Principatele Moldova şi Muntenia.
1826, 7 octombrie. Convenţia de la Akkerman, prin care Principatul Moldovei se individualizează ca subiect politic de drept internaţional.
1829, 14 septembrie. Tratatul de pace ruso-turc de la Andrianopol, prin care se stipula autonomia administrativă şi legislativă a Principatului Moldovei, desfiinţarea raialelor, anularea monopolului economic otoman, alegerea pe viaţă a domnilor, introducerea regulamentelor de organizare a ţării etc. Rusia îşi asumă calitatea de putere protectoare a Principatelor Moldovei şi Munteniei, suzeranitatea Porţii Otomane devenind nominală.
1831, octombrie. Adoptarea, la Iaşi, de către Adunarea Obştească Extraordinară a Regulamentului Organic pentru Principatul Moldovei. Întrarea în funcţiune a primului aşezămînt constituţional a avut loc la 1 ianuarie 1832.
1834. Înfiinţarea Academiei Mihailene de la Iaşi.
1838. Înfiinţarea la Iaşi a unei biblioteci publice
1856, februarie-martie. Congresul de pace de la Paris pune capăt Războiului Crimeii (1853-1856). Principatele Moldova şi Muntenia rămîn sub suzeranitatea otomană, dar trec sub garanţia colectivă a celor şapte mari puteri. Rusia ţaristă restituie Principatului Moldovei trei judeţe din sudul Basarabiei – Cahul, Ismail şi Bolgrad.
1858, 19 august. Convenţia de la Paris a stabilit statutul intern şi extern al Pricipatelor, care au primit denumirea de Principate Unite ale Moldovei şi Valahiei.
1859, ianuarie. Unirea Pricipatului Moldova şi Munteniei este realizată prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatului Moldovei (5 ianuarie) şi al Munteniei (Ţării Româneşti) (24 ianuarie).
1862, ianuarie. Îşi deschide lucrările, la Bucureşti, primul Parlament al României, unde Alexandru Ioan Cuză proclamă unirea definitivă a Principatelor. Se instituie statul unitar România.